CONSILIUL EUROPEAN. Merkel a cedat teren: Liderii UE înlesnesc condițiile finanțării de criză pentru Spania și Italia

Liderii UE, reuniți la Bruxelles, au convenit să înlesnească condițiile în care Spania își va plăti datoriile și, totodată, să relaxeze criteriile care vor sta la baza unui eventual acord pentru Italia, cancelarul german Angela Merkel cedând teren în fața presiunilor pentru măsuri mai agresive.

Astfel, după 13 ore și jumătate de discuții, încheiate vineri dimineața, aproape de răsăritul soarelui, liderii din zona euro au convenit să renunțe la condiția ca guvernele să aibă statut de creditor privilegiat în cazul liniei de finanțare către Spania, destinată recapitalizării sectorului bancar, transmite Bloomberg.

Totodată, summit-ul UE a deschis calea către recapitalizarea directă a băncilor de la fondurile de urgență ale zonei euro, după ce UE va fi creat o instituție unică de supraveghere bancară.

Italia și Spania vor putea accesa credite de „bailout” fără a pierde suveranitatea economică, măsură menită să împingă în jos costurile de finanțare a celor două state, a căror creștere puternică a generat temeri că zona euro s-ar putea diviza, aplicând o lovitură grea economiei mondiale.

„Am convenit măsuri cu efect pe termen scurt care ar trebui aplicate Spaniei și Italiei. Avem în vedere toate opțiunile pentru efectuarea intervențiilor necesare pentru a calma situația. Există un întreg arsenal de posibile variante de intervenție și măsuri”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezidează Eurogroup, grupul de lucru al miniștrilor Finanțelor din zona euro.

Discuțiile de joi și vineri de la Bruxelles au definit un nou summit de mare urgență în Europa, politicienii fiind constrânși să acționeze cât mai repede pentru a recâștiga încrederea piețelor și a evita căderea Spaniei și Italiei în vârtejul crizei datoriilor de stat. După 19 summit-uri în ultimii doi ani și jumătate, de la izbucnirea crizei datoriilor de stat în Grecia la sfârșitul lui 2009, liderii europeni nu au reușit să convină o strategie pe termen mediu și lung, acționând prin măsuri pe termen scurt, care să rezolve situații de alertă.

Criza datoriilor de stat a revendicat la începutul acestei săptămâni o nouă victimă, după ce Ciprul a cerut ajutor financiar internațional, nereușind să reziste pe cont propriu pierderilor masive cauzate în sectorul bancar de restructurarea datoriei de stat a Greciei.

Moneda euro a înregistrat vineri pe piețele asiatice cea mai puternică apreciere din ultimele opt luni, urcând cu 1,1%, la 1,2579 dolari. Tranzacțiile futures pe idicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York au indicat creșteri de 1%, iar cele pe FTSE 100 – Londra au afișat un avans de 1,7%.

Miniștrii Finanțelor din zona euro vor acționa pentru aplicarea măsurilor convenite în noaptea de joi spre vineri la întâlnirea Eurogroup din 9 iulie, a afirmat președintele UE Herman Van Rompuy.

Acesta a fost primul summit de criză al UE fără Nicolas Sarkozy, partenerul de luptă al Angelei Merkel. Noul președinte francez Francois Hollande a condus un atac la adresa politicii de austeritate promovată de Germania, lansând apeluri la măsuri imediate și decisive pentru statele aflate în dificultate.

Hollande a pus sub semnul întrebării susținerea oferită de Franța tratatului de disciplină fiscală de la începutul acestui an, iar Italia și Spania au cerut ca Germania să avizeze măsuri urgente de calmare a piețelor obligațiunilor de stat în schimbul aprobării aprobarea unui pachet de stimulare a economiei de 120 miliarde euro.

Premierul olandez Mark Rutte a precizat însă că Italia nu a obținut tot ceea ce își dorea.

„Italia dorea achiziții directe de obligațiuni de către fondurile de criză, pe piețele secundare. Asta nu se va întâmpla. Au vrut instituirea unui plafon pe dobânzi. Nici asta nu se va întâmpla”, a afirmat Rutte.

Liderii europeni au convenit să utilizeze fondurile de bailout „într-o manieră flexibilă și eficientă pentru a stabiliza piețele pentru statele membre”, atât timp cât vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare și vor semna un memorandum de înțelegere, potrivit comunciatului Consiliului European.

Totuși, cele două fonduri de stabilitate din UE au în prezent resurse care acoperă numai 20% din datoriile Italiei și Spaniei – 500 miliarde euro față de 2.400 miliarde euro.

Datoriile comune la nivelul zonei euro, măsură cerută de Spania și Italia și respinsă categoric de Germania, nu a fost pomenită în comunicatul de la summit.